Confused. Help?

Traiam cu vaga impresie ca prietenii, [ex]colegii, rudele, cunostintele in general nu au habar de existenta acestui alter ego online. Cel putin asa imi placea mie sa cred. Incep sa ma indoiesc profund de asta. As putea foarte simplu sa cer “Hey, ridicati cate o manuta sa vad si eu cine-mi citeste aberatiile”, dar stiu ca nu o sa se inghesuie nimeni sa se afirme. Adica cum, asta ar insemna sa se dea de gol, sa nu mai poata sa ma citeasca pe la spate si poate sa ma faca si pe mine sa nu mai tastez anumite chestii. Deci iese din discutie sa aflu orice detaliu despre cititorii mei devotati. Cum mi-am dat seama de miseliile voastre? Pai bateti apropouri aiurea. Deh, e si vina mea ca mi-am pus de vreo 3 ori blogu’ la status. Si e si vina mea ca linku’ o ajuns cumva, candva, nu mai stiu cum si pe hi5′u meu [ala care tot ma chinui sa mai sterg cate ceva din el in fiecare saptamana]. Deleted. Ma scuzati pentru erorile de calcul. Deja intru la banuieli serioase daca am 3 referenti pe zi doar de la pagina de hi5. Ok . . . am rezolvat o problema.

Acum partea a doua. Am aceeasi stare nasoala pe care o aveam ieri. Chestiile de genul “Act like nothing happened” nu se aplica si in cazul asta. Din cauza asta am o pofta nebuna de shopping. Ya kno’, muuulta lume incepe sa faca cumparaturi in vremuri de depresii, suparari si alte cele. Mai nou se aplica si in cazul meu. De unde era sa stiu ca am asemenea pasiuni banale cand ma simt anapoda daca de obicei eu sunt cea care-si irita apropriatii, ci nu invers.

Nu, nu am devenit o ciufuta. Da, stiu, este tare la moda. Sunt doar cu moralul la pamant. Ba nu, sub pamant. Asta ca sa nu zic ca-s deprimata.